Noile perspective în psihologia modernă

Există diferite moduri de a gândi comportamentul uman. Psihologii folosesc o varietate de perspective atunci când studiază modul în care oamenii gândesc, simt și se comportă. Unii cercetători se concentrează pe o anumit tip de gândire, cum ar fi perspectiva biologică, în timp ce alții adoptă o abordare mai eclectică care încorporează mai multe puncte de vedere. Nu există o singură perspectivă care să fie „mai bună” decât alta; fiecare pur și simplu subliniază diferite aspecte ale comportamentului uman. Atunci când un pacient merge la un cabinet psihologic, vor fi tratați în funcție de perspectivele fiecărui terapeut. Cei mai mulți psihologi abordează deja tehnici moderne.

Îți facem în acest sens o recomandare de cabinet: Psiholog Psiconcept, unde vei descoperi cele mai moderne tehnici și abordări din domeniu.

Abordări diferite ale aceluiași subiect

Fiecare subiect din psihologie poate fi privit în mai multe moduri. De exemplu, să luăm în considerare subiectul agresiunii.

•         Un profesionist care pune accent pe o perspectivă biologică s-ar uita la modul în care creierul și sistemul nervos influențează comportamentul agresiv.
•         Un profesionist care subliniază o perspectivă comportamentală ar analiza modul în care variabilele de mediu întăresc acțiunile agresive.
•         Un profesionist care utilizează o abordare interculturală ar putea lua în considerare modul în care influențele culturale și sociale contribuie la comportamentul agresiv sau violent.

1. Perspectiva psihodinamică

Perspectiva psihodinamică a apărut odată cu opera lui Sigmund Freud. Această viziune asupra psihologiei și comportamentului uman subliniază rolul minții inconștiente, experiențele din copilărie timpurie și relațiile interpersonale pentru a explica comportamentul uman, precum și pentru a trata bolile mintale.

Mulțumită muncii și influenței lui Freud, psihanaliza a devenit una dintre primele forțe majore din psihologie. Freud a conceput mintea ca fiind compusă din trei elemente cheie: id-ul, ego-ul și supraeul.

–          ID – ul este parte a psihicului, care include toate dorințele inconștiente și conștiente.

–          Eul este aspectul psihicului pe care trebuie să facă față cerințelor lumii reale.

–          Supraeul este ultima parte a psihicului de a dezvolta și este însărcinat cu gestionarea tuturor standarelor și idealurilor noastre.

2. Perspectiva comportamentală

Psihologia comportamentală se concentrează pe comportamentele învățate. A fost fondată pe munca psihologilor precum Edward Thorndike și John B. Watson. Behaviorismul a dominat psihologia la începutul secolului al XX-lea, dar a început să-și piardă dominația în anii 1950.

Behaviorismul diferă de alte perspective, deoarece se concentrează doar pe comportamentele observabile, mai degrabă decât pe accentuarea stărilor interne.

Astăzi, perspectiva comportamentală este încă preocupată de modul în care comportamentele sunt învățate și întărite. Principiile comportamentale sunt adesea aplicate în mediile de sănătate mintală, unde terapeuții și consilierii folosesc aceste tehnici pentru a explica și trata o varietate de boli.

3. Perspectiva cognitivă

În anii 1960, a apărut o nouă perspectivă cunoscută sub numele de psihologie cognitivă. Această zonă a psihologiei se concentrează pe procese mentale precum memoria, gândirea, rezolvarea problemelor, limbajul și luarea deciziilor.  Influențată de psihologi precum Jean Piaget și Albert Bandura, perspectiva cognitivă a crescut enorm în ultimele decenii.

Psihologii cognitivi folosesc adesea un model de procesare a informațiilor (comparând mintea umană cu un computer) pentru a conceptualiza modul în care informațiile sunt dobândite, procesate, stocate și utilizate.

4. Perspectiva biologică

Studiul fiziologiei a jucat un rol major în dezvoltarea psihologiei ca știință separată. Astăzi, perspectiva biologică este cunoscută ca psihologie biologică (numită și biopsihologie sau psihologie fiziologică). Punctul de vedere pune accent pe bazele fizice și biologice ale comportamentului. Cercetătorii cu o perspectivă biologică asupra psihologiei ar putea analiza modul în care genetica influențează comportamentul sau modul în care afectarea anumitor zone ale creierului influențează personalitatea.

Sistemul nervos, genetica, creierul, sistemul imunitar și sistemul endocrin sunt doar câteva subiecte de interes pentru psihologii biologici. În ultimele câteva decenii, perspectiva a crescut semnificativ odată cu progresele în capacitatea noastră de a explora și înțelege creierul uman și sistemul nervos.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și tomografia cu emisie de pozitroni (PET) oferă cercetătorilor instrumente pentru a observa creierul într-o varietate de condiții. Oamenii de știință pot analiza acum efectele leziunilor cerebrale, medicamentelor și bolilor în moduri care nu erau posibile în trecut.

5. Perspectiva interculturală

Psihologia interculturală este o perspectivă destul de nouă, care a crescut semnificativ în ultimii douăzeci de ani. Psihologii și cercetătorii din această școală de gândire se uită la comportamentul uman în diferite culturi. Privind aceste diferențe, putem afla mai multe despre modul în care cultura ne influențează gândirea și comportamentul.  De exemplu, cercetătorii au analizat modul in care comportamentele sociale diferă în individualiste și culturi colectiviste . În culturile individualiste (cum ar fi Statele Unite), oamenii au tendința de a depune mai puțin efort atunci când fac parte dintr-un grup – un fenomen cunoscut sub denumirea de „loafing social” . În culturile colectiviste (cum ar fi China), oamenii tind să muncească mai mult atunci când fac parte dintr-un grup.

6. Perspectiva evolutivă

Psihologia evoluționistă se concentrează pe studiul modului în care teoria evoluției poate explica procesele fiziologice. Perspectiva evolutivă sugerează că anumite procese mentale există pentru că servesc unui scop evolutiv, ceea ce înseamnă că ajută la supraviețuirea și reproducerea umană.

7. Perspectiva umanistă

În anii 1950, a apărut o școală de gândire cunoscută sub numele de psihologie umanistă. A fost foarte influențată de munca unor umaniști proeminenți precum Carl Rogers și Abraham Maslow.

Perspectiva umanistă subliniază rolul motivației în gândire și comportament. Concepte precum autoactualizarea sunt esențiale. Psihologii cu o perspectivă umanistă se concentrează pe ceea ce îi determină pe oameni să crească, să se schimbe și să-și dezvolte potențialul personal.

Psihologia pozitivă (care se concentrează pe a ajuta oamenii să trăiască o viață mai fericită și mai sănătoasă) este o mișcare recentă în psihologie cu rădăcini în perspectiva umanistă.

Diferitele perspective din psihologia modernă oferă cercetătorilor și studenților instrumente de abordare a problemelor și de răspuns la întrebări. De asemenea, ele îndrumă psihologii în găsirea de noi modalități de a explica și de a prezice comportamentul uman. Această explorare și înțelegere mai profundă poate duce chiar la dezvoltarea de noi abordări de tratament.