3 decembrie 2024

Babeş-Papanicolau şi rata de testare

Papanicolau

Cancerul de col uterin este o boală gravă care afectează anual mii de femei din România. Cu toate acestea, este o boală care poate fi prevenită prin testare regulată și tratament precoce. Testul Babeș-Papanicolau (PAP) este o metodă simplă și eficientă de screening pentru cancerul de col uterin, care poate salva vieți.

Ce este testul Babeș-Papanicolau?

Testul Babeș-Papanicolau, cunoscut și sub numele de frotiu cervical, este un test non-invaziv care examinează celulele de pe colul uterin pentru a detecta anomalii care ar putea indica cancer sau precancer. Testul se realizează prin introducerea unui specul în vagin, colectarea celulelor de pe colul uterin cu ajutorul unei periuțe sau a unui tampon și trimiterea celulelor la un laborator pentru analiză.

De ce este important testul Babeș-Papanicolau?

Testul Babeș-Papanicolau este esențial pentru detectarea precoce a cancerului de col uterin, când boala este mai ușor de tratat și are șanse mai mari de a fi vindecată. De asemenea, testul poate detecta anomalii precanceroase, care pot fi tratate pentru a preveni dezvoltarea cancerului, https://ziare.com/sanatate/dorian-schwartz-despre-babes-papanicolau-si-rata-de-testare-in-romania-1855224 .

Cât de des ar trebui să fac testul Babeș-Papanicolau?

Femeile cu vârsta cuprinsă între 21 și 65 de ani ar trebui să facă testul Babeș-Papanicolau la fiecare 3 ani. Femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 65 de ani pot opta pentru o testare combinată, care include un test Babeș-Papanicolau și un test HPV la fiecare 5 ani.

Care sunt factorii de risc pentru cancerul de col uterin?

Printre factorii de risc pentru cancerul de col uterin se numără:

  • Virusul papiloma uman (HPV): HPV este un virus transmis sexual care este principalul factor de risc pentru cancerul de col uterin.
  • Fumatul: Femeile care fumează au un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin decât cele care nu fumează.
  • Numărul mare de parteneri sexuali: Femeile cu un număr mare de parteneri sexuali au un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin.
  • Sistemul imunitar slăbit: Femeile cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu HIV/SIDA, au un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin.
  • Istoricul familial de cancer de col uterin: Femeile cu o mamă sau o soră care a avut cancer de col uterin au un risc mai mare de a dezvolta boala.

Simptomele cancerului de col uterin:

Cancerul de col uterin este adesea asimptomatic în stadiile incipiente. Cu toate acestea, pot apărea următoarele simptome:

  • Sângerare vaginală anormală: Sângerare vaginală după contact sexual, sângerare între menstruații, sângerare după menopauză.
  • Scurgeri vaginale anormale: Scurgeri vaginale urât mirositoare, scurgeri vaginale apoase, scurgeri vaginale cu sânge.
  • Dureri pelvine: Dureri sau presiune în zona pelviană, dureri în timpul contactului sexual.
  • Dificultăți la urinare: Dureri sau arsuri la urinare, nevoia frecventă de a urina, sânge în urină.

Ce se întâmplă după testul Babeș-Papanicolau?

Dacă rezultatul testului Babeș-Papanicolau este anormal, medicul vă va recomanda teste suplimentare pentru a determina cauza anomaliei. Testele suplimentare pot include o colposcopie, o biopsie cervicală sau un test HPV.

Tratamentul pentru cancerul de col uterin:

Tratamentul pentru cancerul de col uterin depinde de stadiul bolii și de starea generală de sănătate a pacientei. Opțiunile de tratament pot include chirurgia, radioterapia, chimioterapia sau terapia țintită.